Patria cu zări turtite
Patria mea de cuvinte turtite,
ce stai agățată, așa, pe pereți,
ne-ai repus iobăgia pe frunte,
și ne-ai alungat aiurea-n boscheți,
și, printre atâtea zdrăngăneli,
și printre atâtea slugi tâmpite,
ne chinui dorul cu hăhăieli
și c-un absurd de cuvinte turtite.
Înainte, mereu înainte
Zări ticsite-n două clase,
dar spuneți șefului de tren,
măcar dorul să ni-l lase.
poezie de Octav Bibere
Adăugat de J. Louis Mash
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.