Timpul
Privesc la goliciunea timpului
Și văd ridurile stridente ale zâmbetului
Scurgerea anilor adunați în van
Năframa vieții căpătând arama unui vis
Diafan.
Timp, o, timp!
Blestema-te-aș fără folos...
Timp, o, timp!
Cât se va mai deșira pânza
destinului?!
poezie de Elena Crețan din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.