Capșa
În vitrinele lui Capșa,
Sunt expuse prăjituri,
Lei și urși de șocolată
Și tot felul de figuri.
Îngeri și purcei de lapte,
Ouă roșii, cerbi și pui,
Toate fabricate în zahăr
În laboratorul lui.
Ș'a intrat domnul Costică
Un geambaș cu ceafă lată.
- Bună ziua! Zise dânsul -
Vreau un cal de șocolată!
- Da! Avem! Și vânzătoarea
Îi arată vreo câțiva.
- P'ăsta roibu-l iau, că-mi place,
Dar am să vă rog ceva!
Hamurile-aș vrea să fie
Albe și cu zdrăngănele,
Iar pe jos pajiște verde
Și cu niște floricele!
- Imediat! Și'n trei minute,
L-a adus mult mai focos,
Ducipal cu hățuri albe,
Și cu stânjenei pe jos.
- Nu te superi domnișoară,
Dar mai am o rugăminte:
Vreau să-mi scriți cu slove roșii
Numai două-trei cuvinte.
Mâine-i ziua mea și fiindcă,
Plec acuma la Focșani,
Scrieți: "Să trăiești Costică!"
"Souvenir!" și "La mulți ani!"
- S-a făcut! Și'n trei minute,
Iute ca o rândunică,
I-a adus calul și scrisul,
Cum a vrut nenea Costică.
- Mulțumesc! A spus geambașul
Cu un gest cavaleresc
Și-acum spune-mi turturico,
Cât costă, ca să plătesc!
- Păi, cu hamurile albe,
Pajiștea cu stânjenei,
Suvenirul și urarea,
În total: șaizeci de lei!
- Minunat! Ș'a spus în gându-i,
Radios și fericit,
Ș'admirându-l încă-odată,
A scos banii și-a plătit.
- Vi-l împachetez? întreabă,
Vânzătoarea cu lipici
- Nu! Nu! Nu! a spus Costică,
Fiindcă îl mănânc aici!
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Dumitru Râpanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.