Povestea iernii
Povestea iernii este albă, tristă
Mereu aceeași, dincolo de timp;
Noroc de brazi și sănii că există,
De schiurile ce alunecă pe dâmb...!
Uitate sunt azi florile. Zăpada
Acoperă grădina și ogorul
Iar vântul mătură grăbit ograda.
Se-aud copii umblând cu plugușorul.
Dochiana își mai pune un cojoc
Și deapănă poveștile cu zâne
Iar noi, ne strângem lângă foc
Și așteptăm bucatele străbune.
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.