Oscar Hummel
Bâjbâiam prin întuneric,
Era un cer pâclos, cu doar cateva stele
Dupa care încercam să mă ghidez pe cât de bine eram în stare.
Era ora nouă; mă străduiam să ajung acasă.
Deși ținusem drumul,
Cumva mă rătăcisem.
Apoi, cu mers nesigur am trecut printr-o poartă în curtea cuiva
Și am strigat în gura mare:
"Hei, Violonistule! Ei, Mr. Jones"
(Credeam ca e casa lui și că el mi-ar fi putut arăta calea.)
Dar cine a ieșit afară, dacă nu A. D. Blood,
În cămașă de noapte, agitând un ciomag
Și înjurând blestematele de restaurante
Și criminalii care cresc în ele?!
"Tu, bețivule de Oscar Hummel", a spus,
Cum stăteam acolo clătinându-mă încoace și încolo
Sub loviturile de ciomag
Până când am căzut mort la picioarele lui.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River (1915), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.