Daniel McCumber
Când am plecat în metropolă, Mary Mc Neely,
Am plecat să mă întorc pentru tine, da, așa a fost.
Dar Laura, fiica moșieresei,
S-a strecurat cumva în viața mea, atrăgându-mă la ea.
Apoi, după mulți ani, pe cine crezi că am întâlnit,
Daca nu pe Georgine Miner din Niles un grăunte
De dragoste liberă, asemănătoare grădinilor în stilul lui Fourier,
Care înfloreau înainte de război în tot ținutul Ohio.
Diletantul ei de amant o obosise
Și ea s-a întors către mine căutând putere și comfort.
Era genul acela care plânge
Și pe care îl iei în brațe, pentru ca mai apoi
Să-ți mânjească fața cu nasul care-i curge
Și care își golește mucii pe tine;
Apoi îți mușcă mâna și fuge
Iar tu rămai rănit să miroși cerul.
De aceea, Mary McNeely, n-am meritat
Nici măcar să-ți sărut cusătura rochiei.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.