Pansament
Să-mi fii o creangă de măslin
Ce să umbrească soare mut,
Să mă atingi tandru și lin
Pe sufletul necunoscut...
Să mă ridici din ape tulburi
Unde am plâns prea multe ere,
Să mă așezi pe cei doi vulturi
Ce să mă poarte spre avere...
Să-mi fii un cântec de mătase,
Care aleargă pe câmpii...
Cascadă pentru inimi arse
Balsam ales rănilor vii.
Să-mi dăruiești ceva din tine,
Din timpul tău ce îl iubești...
Să lași minutele prea pline
Să-mi spună cât de bun tu ești.
Să-mi fii un pansament pe rană,
Născut din inima ta blândă...
Ce m-a iubit mereu în taină
Și-acum mi-arată, mă inundă...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
1 Adina-Cristinela Ghinescu [autorul] a spus pe 10 iulie 2016: |
Versiunea audio-video la această poezie: |
2 Adina-Cristinela Ghinescu [autorul] a spus pe 27 august 2016: |
Versiune audio-video (recită Czika Levente): |