Lacrimi și durere
Era-ntr-o seară de ianuarie sinistră
Cand ai plecat din lumea asta tristă
Tu n-ai stiut că o sa lași in urmă
Doar lacrimi si tristețe
Iară durerea strigă-ntruna
În sufletele noastre sterpe.
De ce? De ce ai plecat așa devreme?
Tu nu-mi răspunzi
E doar ecoul vocii mele
Care se sparge ca de-o stancă.
Te-ntreb mereu si mă întreb întruna
Cu ce-am greșit ca sa te pierd
Raspunsul îl aștept amarnic
Dar nimeni nu vrea să-mi raspundă.
Noaptea e zi și ziua-i noapte
Mie sufletul pustiu și gol
Că nu pot să te-ating,
Dar am s-aștept cu nerăbdare, clipa-n care
La pieptu-mi ofilit am să te strâng din nou.
Sper să nu fie prea târziu
Că ceasul s-a oprit
Iar timpul parcă nu mai trece
Și sunt de tot îmbătrânit.
Nu mi-a rămas decât sa plâng
Și am sa plâng întruna
Până când vremea va veni
Și vom fi iarăși împreună.
poezie de Ionel Iamandei (29 ianuarie 2009)
Adăugat de Ionel Iamandei
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ionel Iamandei. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.