Colind
Cuvintele sunt drumul
Pe care zăbovesc,
Socotesc...
Pentru câte iubiri
V-ați născut,
Buze de lut?
Singură îmi așez urechea
Pe pragul tău
Între ispită și Dumnezeu,
Crucea vieții grea
De singurătate
O voi purta eu în spate,
Sculptându-ți privirea
În tot ce cuprinde,
Fără preț mă voi vinde
Găsindu-ți zâmbetul
Crestat în obraz
Tu știi că e doar un răgaz,
Colorând ninsorile
Prăvălindu-le avalanșă
Eu știu că e ultima șansă!
Ca să calci pe curat
Pe pietrele albe,
Inima mea îngână sfios
Florile Dalbe...
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre urechi
- poezii despre singurătate
- poezii despre religie
- poezii despre ninsoare
- poezii despre naștere
- poezii despre lut
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.