UN CANTEC...
Un cântec din inimă-mi zboară
Departe spre un țărm nelimitat,
Spre o țintă veche , ce poate m-a uitat,
Sau poate spre una imaginară.
Dar care-mi e ținta precisă?
Oare am eu un ideal adevărat?
Oricând inima mea tare mi-a pulsat
Chiar de-a avut sau nu o țintă concisă.
De vrei să-mi afli țelul meu
Vei încerca zadarnic să o faci
Vei spune, sigur nu mi-e greu.
Dar, ar urma concluzia să tragi
Specific, doar în felul tău
Și în final, va trebui să taci.
1963
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.