Chestii de-astea
Sunt cu Dumnezeu pe mână
Și ne tot dăm câte ceva
Pe sub tejgheaua tăcerii:
Eu îi întind niște nimicuri
Cum ar fi o rugăciune, o zi de post,
Viața mea, chestii de-astea...
El mă face să-nțeleg
De ce nu ne-am întâlnit la timp;
Dacă există suflete pereche,
De ce nu te iubesc dacă
Te iubesc, chestii de-astea...
În răcoarea serii,
Când el mă dă afară din prăvălie,
Mă furișez și(-n) gol sar pe fereastră,
Satisfăcut, visând frumos c-am fost la Tine, că
Ne iubim, chestii de-astea...
poezie de Marius Robu din Aproape alb (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.