Crez
Arată-mi urmele lăsate prin lume,
Călătorule.
Desfată-mi urechile cu vorbe meșteșugite,
Vorbitorule.
Deschide-mi poarta cunoașterii,
Înțeleptule.
Căci doar împreună, dăltuim realitatea.
Tu ești mâna, eu sunt unealta
Și împreună suntem
Voința.
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Girel Barbu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre urechi, poezii despre realitate, poezii despre mâini sau poezii despre cunoaștere
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.