Fatalitate
Toacă de zgomot
Picături ce cad după ceas
Magnet de secundă
Sfredel ce-n cerc m-amețești
Doare
Mă smulg clipele din locu-mi
Și nu mai sunt acolo
Sunt altul
Ceasul magnetic al secundei
Mă joacă.
Festă după festă și nu reușesc să mă prind
Curentul de timp mă soarbe,
Aproape c-apuc veșnicia.
Încet streașina se scurge în mine
Picături de timp mort îmi zac pe față
Nu plâng îți răspund,
Și-mi răsare în ochi un zâmbet
Uneori plouă cu soare
alteori soarele plânge
Speriat de zgomotul de toacă.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.