Oamenilor dragi din viața mea
Am trimis inima să-mi caute
iubirile pierdute de ea;
din indiferență,
lașitate
sau prea mult orgoliu.
Să-mi cer iertare pentru
neiubire.
Am trimis dupa diminețile
în care,
nu v-am acoperit cu o rouă
de cuvinte frumoase
le-am lăsat
nespuse,
uscate
pe buzele mele.
Ar fi trebuit să vă spun
mereu
cât de mult vă iubesc
și că nu pot trăi
fără voi.
Că viața mea stă
suspendată
de a voastră
și depind de dragostea voastră
ca de un drog fără de care
aș intra în
sevraj emoțional.
Am trimis să-mi caute nopțile
în care am adormit
fără să-mi dau seama că pierd
clipe,
trăiri
viață;
și uneori oameni pe care
nu-i voi mai revedea
niciodată...
Am pierdut ocazia
să le pot spune
cât de mult i-am iubit!
poezie de Angelina Nădejde (17 octombrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Votează! | Copiază!
1 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 26 octombrie 2012: |
Fiecare poezie publicată e o dovadă că nu m-am înșelat. Există în poeziile tale atâta candoare, încât cititorul (cel adevărat) simte în fiecare literă inima poetului cum bate. Încă o dată felicitările mele. |
2 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 26 octombrie 2012: |
Frumoasă poezie.Mă bucur că nu sunteți niciodată singură în gândurile dvs.Iubirii îi datorăm totul. |
3 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 26 decembrie 2014: |
Sărbători îmbelșugate, tuturor! |
4 andrei rodica [din public] a spus pe 17 iunie 2020: |
Felicitări pentru toate poeziile! Sunteti atat de sensibila! Ma regasesc aproape in toate! Vi le citesc cu o mare placere! Multă sanatate si va doresc sa ne incantati in continuare cu versuri minunate! |