Un soi regesc de lene
Un soi regesc de lene mă doboară
Și patul meu e o veșnică ispită
Destul doar să mă întind că-ntr-o clipită
Adorm și uit de tot ce mă înconjoară
Dacă se întâmplă capul să mă doară
Sau nu'ș ce nedreptate mă irită
Destul doar să mă întind că-ntr-o clipită
Adorm și uit de tot ce mă înconjoară
E drept că viața în jurul meu palpită
Aleargă lumea: urcă și coboară
Și mă frământ ca ceilalți după pită
Dar cum răsplata e doar apă chioară,
N soi regesc de lene mă doboară...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.