Cuvinte de-mprumut
Ți-aș spune:"Te iubesc!", dar te-aș minți,
Iubirea o întâlnești în orice zi!
Îți fură mintea c-un surâs ștrengar
Și-o porți un anotimp în buzunar,
Sau la rever, de nu e cu împrumut,
Te bucură o vreme... și atât.
Dar ce să faci când vorbe nu s-au scris
Și când ce simți e pur și interzis
Și-un simplu*te iubesc*nu e de-ajuns
S-arate cât în suflet ai tot strâns?
Cum pot două cuvinte de-mprumut
Să dovedească-al inimii tumult?
Ți-aș spune:"Te iubesc!"... dar am să tac.
Decât cu vorbe simple să te-mbrac
Și-un muritor din zeu ce-ai fost să fac
Mai bine te alung... Apoi mă-mbrac
În haina trubadurilor pribegi,
Al căror glas n-ai vrea să-l înțelegi.
Și-n lume voi porni, mustind de dor,
Să cânt iubirea mea și-a tuturor.
poezie de Luiza-Adriana Grama
Adăugat de Luiza-Adriana Grama
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.