Exil
Exil în camera obscură,
Acolo unde timpul static
Încremenește o figură,
Sfârșitul unui enigmatic.
Exil în camera de gardă,
Înconjurat de reci halate,
Lumina-ncepe brusc să ardă,
Pupila-n ochiul stâng se zbate.
Exil în maximul pericol,
Globule albe decedate,
De la magnific la ridicol
Te-aruncă dulcile păcate.
Exil în camera de veghe,
Exil în starea hibernală,
Exil la miile de leghe,
Exil în groapa comunală.
poezie de Ionuț Caragea
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre pericole
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre iarnă
- poezii despre fotografie
- poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.