Să mai visăm
Să mai visăm un vis de-odinioară,
În ceasul tainicelor clipe de-nserare,
Când păsările trec acasă la culcare
Și noi ne-ntânleam a nu știu câta oară.
Să mai visăm la timpul ce-a trecut,
Așa, târziu, cu mâinile la tâmple,
Tot așteptând ceva ca să se-ntâmple,
Înfiorați de clipa de-nceput.
Cum am putea surâde bunăoară,
Ca visul de atunci iar să-l trăim,
Uita-vom pe vecie să murim,
Schimbând o aspră iarnă-n primăvară.
Azi ne-ascundem tristețea între file,
Iubind doar poezia și cu scrisul,
Poate c-așa dispare, sărman, visul,
Scriind poeme triste și umile...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (22 februarie 2012)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.