Iarna în sat
Azi afară ninge lin
Cu fulgi mari, pufoși de crin
Și tot ninge ca-n poveste
Că-nainte mult mai este.
Din hogeaguri iese fum
Și miroase a parfum,
Copilași cu săniuțe
Ies bulucuri din căsuțe
Și-o zbughesc la săniat
C-a venit iarna în sat.
Cățelușii rotofei
Se avântă după ei.
Băieții se vânzolesc -
Cu zăpadă se lovesc,
Cu bulgării cât opinca,
Ce purta cândva bunica.
Zboară bulgări în zăvoi
Ca ghiulelele-n război.
Nici de casă, nici de masă
Copiilor nu le pasă...
Prichindeii cuminciori,
Cu bujori în obrăjori,
Se tot dau din deal la vale
Până-n noapte, apoi agale,
Obosiți, ca vai de ei,
Vin acasă flămânzei.
Mănâncă pe apucate
Și la somn îi trage, frate!
Dorm în paturi frumușei,
Câte doi sau câte trei,
Iar Îngerul Păzitor
Stă de veghe-n dormitor.
Dulce-i somnul, cald e patul,
Are grijă mama, tata,
Milă are Cel de Sus -
Așa din bătrâni am dus.
Iar afară ninge lin
Cu fulgi mari, pufoși de crin,
Pe pământ mereu se cern
Ca mana albă din cer.
Și tot ninge ca-n poveste
Că-nainte mult mai este...
poezie de Mihai Cucereavii (22 decembrie 2004)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Votează! | Copiază!
1 Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 13 februarie 2012: |
Dragă Mihail, bine că a fost scrisă în 2004, căci dacă era scrisă acum, în iarna lui 2012, te băteau toți de la mic la mare, cu troiene de zăpadă în cap. Șcrie-ne ceva cu nămeți de zăpadă, care n-a-ncetat să cadă, și cu timpul friguros, ce te-ngheață pân' la os, și de cei care-au murit, de iarna, înzepezit; și atunci ne încălzim, te votăm și te citim. |
2 Mihai Cucereavii [autorul] a spus pe 14 februarie 2012: |
Dragă Paul, am postat poezia "Doar lui Eros...", scrisă în iarna anului 2006, cred că se potrivește pentru 2012. Cum crezi? |
3 Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 15 februarie 2012: |
Da Mihai, seamănă dar nu răsare Nu are acea ninsoare Nu are năpraznic ger Și oamenii care cer... Cer să fie ajutați De jandarmi fie salvați Cer mâncare, ajutor Sunt bolnavi, bătrâni, și mor Așa iarnă n-au văzut De când mama i-a făcut Și încă n-a încetat Pământul este-nghețat Poate că ninsori mai vin Gerurile ne mai țin: Dumnezeu S-a mâniat Lui satana ne-a lăsat Să vedem și să gândim Credincioși să devenim Pentrucă, e foarte greu: Murim, fără Dumnezeu Păcatul e peste tot Cel bogat îl doare-n cot Săracul e chinuit Pământul e otrăvit Ne curge din gură bale Mâncăm numai chimicale Singurei ne otrăvim Și degeaba mai trăim Dacă bani, și bani... dorim Și-am uitat de Dumnezeu Care ne-ajută la greu Dacă, mai mult L-am iubi Numele, i-am aminti Zi de zi, I-am mulțumi. Mulțumesc Doamne Hristoase! Pace! |
4 Mihai Cucereavii [autorul] a spus pe 15 februarie 2012: |
Cu Natura nu te pui, Când îți dă mană din cer, Dar mai pune-ți pofta-n cui, Ajutor de care spui, De la cei de sus mulți cer, Nu oferă orișicui. |
5 Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 15 februarie 2012: |
Mihăiță puiule, această zăpadă nu este mană Este o vreme, rămasă în pană. Și pana se-nmoaie, se-moaie și scrie: Ninsoare și ploaie, făcând poezie. Cu natura nu te pui, și n-o poți opri Și vom pune pana-n cui, și nu poți a ști Ce va fi, la primăvară, pe întinse spații S-au va fi, poate, la vară, și cu inundații. Ps. Nu știu de unde se vorbește despre zăpezi ca-n '54, când eu știu de pe la bătrâni, de foametea din '47. Și este reală data aceasta, căci mama născută în 1936, avea 11 ani pe atunci, când am auzit-o povestind de iarna grea din acel an, urmată de o secetă cumplită, din care mulți nu au scăpat cu viață. Posibil că, înainte vreme, iernile erau toate grele, și iarna lui '953-'954, să fi fost mai deosebită, și să fi rămas consemnată de cineva prin anumite scrieri de excepție. Vom trăi și vom vedea, dacă timpurile, se vor repeta. Mulțumesc. |
6 Mihai Cucereavii [autorul] a spus pe 15 februarie 2012: |
Timpul se repetă, Iar oamenii ba Și lumea regretă, Dar nu poți schimba Natura. Asta-i situația, frate! |