Moartea unui sfânt
Trecut-a el în viața cea de dincolo de moarte,
Ne-a părăsit el, însuși Păunescu...
Lăsându-ne credință veșnică de carte,
Transmisă de Luceafăr-Eminescu...
El, fratele iubit al lui Grigore,
Ce plâns-a cu amara nostalgie
La înmormântarea cea de purure,
S-a-nveșnicit, prin trista-i bucurie..
Rugatu-s-a cât a putut pentru părinții
Ce pleacă mult prea trist de printre noi,
Iubitu-i-a poetul ca pe sfinții,
Că trec prin orice grijă și nevoi...
Nu a mai zăbovit de loc pe-acest pământ
Cutremurat de mult prea multe răutăți,
A părăsit Moldova acest sfânt..
S-a ridicat în rai, întristându-ne pe toți...
Poetul-patriot român, nu a murit
El pur și simplu s-a înveșnicit..
Și-aceasta zi nu s-a uita vreodată...
Pierdut-am noi un sfânt, Culturii Tată...
poezie de Paladi Anatolie din Poezii (24 noiembrie 2010)
Adăugat de Paladi Anatolie
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.