O zi cât o poezie
Doamne ninge eminescian
din cuvinte și din amintire
ninge cum n-a nins de-un an
peste viața noastră cu iubire
Din cuvinte și din amintire
Eminescu se-ntrupează iar
o năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar
Eminescu se-ntrupează iar
ninge cum n-a nins de-un an
îngerii dau stelele cu var
ninge Doamne eminescian
Ning cuvinte vai și ning tăceri
din posteritate până ieri
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 ianuarie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Paul Preda Păvălache [din public] a spus pe 20 ianuarie 2012: |
Dragii mei:
Ninsoarea s-a transformat
În ploaie de primăvară;
Eminescu e uitat
Condamnat: să moară.
Așteptăm, încă un an
Ninsoarea de amintire;
Cuvânt Emineșcian
Exprimând iubire.
Bine-ar fi să ne-amintim
Zi și noapte, tot mereu;
Sufletește să-l iubim:
Cum iubim pe Dumnezeu.
O zi cât o poezie...
Este-o poezie scurtă;
Poate o lungim, să fie...
De la cap, până la burtă.
Eminescu-i minunat
Și ar merita, mai mult;
Din păcate... îi uitat
Ca poetul cel mai cult.
Și cine să-l amintească
Cine să-i mai dea iubire;
Cine să îl mai citească
Când avem o altă fire?
Avem firea păcătoasă
Nu ne mai iubim!
De poeți, nu ne mai pasă
Iar versuri... nu prea citim.
Puțini sunt care citesc
O carte de poezie;
Și puțin mai viersuiesc
Cu rimă să fie.
Acum, goana-i după bani
Nu după iubire;
Poeții: devin golani
Dacă n-au citire.
Printre ei, poate-s și eu
Ce mă strădui, dăruiesc;
Și mă rog la Dumnezeu
În viață, să reușesc.
Străduiți-vă și voi
Nu prea cred... că nu puteți;
N-aveți în burtă "trifoi"
Să vă spargeți, să cădeți.
Veniți deci, și comentați
Nu vă doare tastatura!
Semnătura să v-o dați
Și cu pana; și cu gura.
Mulțam. |
Satyricom [din public] a spus pe 18 decembrie 2012: |
Și-a mai trecut un an/posteminescian! |
Abramovici [din public] a spus pe 18 decembrie 2012: |
O poezie omogenă, echilibrată, reușită. Induce o stare lirică, adică exact ce și-a propus. |
alexandra sitariu [din public] a spus pe 23 ianuarie 2013: |
eminescu a fost poet
mare, mare si sa zicem
ca ne-a dat din al sau dor
ca sa fim si noi ca el |