Sfat
Misterios este traseul
Când nu știi unde mi te duce;
N-ai sens și nu-i nicio răscruce
Și ești însinguratic, Eu-l...
Te uiți uimit la act de dramă,
Erou și simplu spectator;
Cum credincios crezând în strană
Că-n rugi ești Christ, nemuritor.
Ești doar produs de cărți, atlase
Ce-ai studiat, știi pe de rost
Pe itinerar de școli, din clase,
Să te conduci... Copil agnost.
Dar nu te-ai pregătit 'ndeajuns
Spunându-ți că nu tu decizi;
Că poți fi rege sau de plâns,
Călcat de mii de indivizi.
E ca-ntr-un mixer, o morișcă
Ce nu știi cine-o mânuiește;
Nu ești cireașa de pe frișcă...
Ești blatul, cred, cel ce nu crește.
Misterios traseul este
Doar într-atât cât nu-l cunoști
Și-ai scop ascuns... De se zărește...
Să nu te numeri printre proști!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.