Sufletul tau
nu iti mai consuma energia sufletului
cu mine, transformand o in iubire,
caci sunt un abis fara iesire,
o amintire fara intoarcere,
un vis din care nu te mai trezesti,
un inceput fara sfirsit
in care aripile sufletului sunt fortate sa zboare
mai departe cit mai departe cu o iubire
ce este lasata in urma,
caci viata isi consuma cursul
spre nemarginirea ei,
cu gandul de fiecare data
la o farfala din mireasma iubirii trecute
o poezie ce nu poate fii uitata niciodata,
pentru a o pastra
in amintirea iubirii vesnice si
pentru a te putea reintoarce de fiecare data
la acel ceva care ti a dat aripi
sa cunosti infinitul sufletului dorit.
poezie de Silviu Petrache
Adăugat de Silviu Petrache
Votează! | Copiază!
1 femeia visurilor [din public] a spus pe 22 ianuarie 2012: |
Da. Trebuie!! |