Stafie
Am simțit niște degete moi pe gât
Cineva parcă mă strangula
Buzele erau și aspre și dulci
Cineva parcă mă săruta
Oasele mele vitale gata să se frângă
M-am pierdut în ochii altcuiva
Era un chip pe care îl știam
Un chip și blând și încruntat
N-a zâmbit n-a rânjit
Avea ochi larg deschiși pielea albă
N-am zâmbit n-am plâns
Mi-am ridicat mâna și i-am atins obrazul.
poezie clasică de Harold Pinter din Drama (1983), traducere de Gabriela Abăluță
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut, poezii despre plâns, poezii despre mâini, poezii despre fantome, poezii despre degete sau poezii despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.