Un dulce adăpost
Lumea trepte urcă, eu cobor în infinit
Nu fac parte din a lor ideologie
Și sunt așa de mulțumit
Nu m-am înfașurat cu-a lor frânghie.
În al meu drum, pe nimeni n-am văzut
Și am deoparte întreaga libertate
Nu-s înecat de patimii, dar am facut ce-am vrut
Și nici nu sunt legat de singurătate.
Când ușa fericirii, de mult tot stă închisă
La cine v-a fi cheia? Sau la cine oare a fost?
Se pare c-a pierdut-o! Și aveți privirea tristă
Găsiți-vă-n tristețe un dulce adăpost!
poezie de Ilie Dragomir (9 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ilie Dragomir. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.