Câinele mort
Laba câinelui mort
Zăcea pe caldarâm,
Capul câinelui mort
Plutea în înălțimi,
Marele bolid sfărâmase
A doua civilizație,
Iubita mea, Hanâm, știa totul.
De când cu Nero, nimic nu mai este sigur,
Bărbații trec printre femei,
Bărbați de ceară.
Ființe subtile, aproape goale
Se cațără pe stâlpii
Încărcați de capete tăiate.
La TV latră un porumbel al păcii,
Unii se șterg cu batiste muiate în sânge,
Tigrii sunt chiar la modă,
pe când gasteropodele,
la garderobă își schimbă robele.
Timp de netrăit, timp de morți iubit,
Ca la Babilon, poți să fii valon,
Cică-n București umbă-n drum doar pești. Vai!
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.