Ochiul meu
ochiul meu albastru pur
ți-a căzut pe verticală,
nu te mai feri de el,
prea frumoasă domnișoară.
peste țâța ta cea dulce
se așează ca un ied
și ar vrea ca să se culce
să viseze numai mied.
parcă nu mai am vedere,
mi-a furat-o sânul tău,
s-a întins o noapte sură
peste ochișorul meu.
tot visând la mere coapte,
ochiul meu lacom din fire,
a trecut deja la fapte
și citește din psaltire.
și gândirea mi s-a rupt
mi-am pierdut deja tot eul,
tu, căzând pe dedesubt
îți sărută țâța zeul.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (27 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.