Idilică 2
Stă bărbatul la căpiță
Numai el, soața și Luna
El vroia să-i dea guriță...
Ea-i dădea cu gura-ntruna!
epigramă de Gheorghe Gurău (septembrie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Ica Ungureanu [din public] a spus pe 28 septembrie 2011: |
Georgică, am o cârcoteală în legătură cu enunțul.Pentru primele două versuri ar trebui găsită o altă formulare, deoarece există o lipsă de logică (părerea mea).
Adică stă bărbatul la căpiță și totuși... nu stă "numai" el, pentru că mai apar două "elemente" -soața respectiv luna.
Eu ți-aș sugera să-i muți pe cei doi "hulubași" într-o poieniță, seara când răsare luna fiindcă e mai romantic decât "la căpiță".
Cu stimă și cu cele mai bune intenții, partenera ta de șarje epigramatice, I_k |
GxG [din public] a spus pe 29 septembrie 2011: |
Stimată doamnă, să știi că am reflectat îndelung, să-i duc sau nu în poieniță pe cei doi, am gândit însă că... Lună fiind înseamnă că e noapte, deci nu aveau ce căuta noaptea pe câmp, acolo unde e poienița, ei, doar ei și luna; la portiță nu aș fi putut să-i scot, îi arătau sătenii cu degetul, ei doi oameni serioași, așa că... am ales căpița din spatele "cășii" unde nu-i vede nimeni și se pot"drăgăli" în liniște; Cât privește... logica din primele două versuri, e de gândit, eu cred că merge și așa;Numai el, soața și Luna; nu-i chiar un capăt de țară; sigur că se pot găsi variante gen "El cu soața și cu Luna" de pildă! Căpița la țară e câteodată un cuibușor de nebunii, deci propun să îi lăsăm acolo să-și termine drăgălășeniile de noapte! |
Un_Ik [din public] a spus pe 29 septembrie 2011: |
Am înțeles, cei doi au dorit neapărat o... "Idilă sub clar de lună"
El și ea, într-o clăiță,
Mii de sărutări și-au dat,
Căci n-aveau în odăiță
Aer condiționat. |