Lui Omar Khayyam
De ce ne împărțim după canoane
Plecându-ne la fel și fel de zei?
Când pomenea despre ulcioare sparte,
Khayyam vorbea atuncea despre ei.
Am sfărâmat perfecțiunea firii.
Simțirea sufletului noi am îngropat.
Călăuziți de voci inerte,
În tină capetele ne-am plecat.
Am sfărâmat în pumni petale.
Și unda râului în tălpi am tulburat.
Și cine cui va cere socoteală?
E vina noastră că am îndurat!
Poetul plânge. Filozoful se revoltă.
De peste veacuri tot s-ar face auzit.
Dar ce folos, că nimeni nu-l ascultă.
poezie de Viorel Mitea
Adăugat de Viorel Mitea
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Viorel Mitea. [Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre râuri
- poezii despre revoltă
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- poezii despre perfecțiune
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.