Poem nud

flamurile aruncate peste răniţii în agonie,
scrisorile însângerate aruncate între viaţă şi moarte,
păsări obosite ciugulind ochii deschişi ai prizonierilor sedati de uitare,
pozele iubitelor stârnind furia norilor abandonaţi de zei,
cratime fără milă despărţind substantivele comune de poeţii labirintului,
pumnale fără tăiş lăsate să ruginească în carnea nisipului de clepsidră,
şi vocea vicleană a minotaurului invocând
gerunziile...

trupul tău amestecat cu iarba din grădina Edenului,
tinereţea noastră păzită de baionetele unor zile perverse,
serpentinele trădării sculptate paralel cu linia vieţii,
fraţii Ajax ridicând zidurile noii Troie,
măştile dorinţei agăţate de cel mai înalt cedru din Haifa,
renunţarea la visele banale,
renunţarea...

ochii lui Argus căutându-mi cele mai intime dorinţe,
profeţiile Pithiei disecându-mi sufletul,
dragostea ta, mai amară ca slujba de vecernie,
diferenţa dintre plus şi nimic,
neliniştea dintre două ploi,
neliniştea...

relativa iubire dintre noi,
chemându-ne să mutilăm,
adevărul.

poezie de Eduard Dorneanu (9 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Votează! | Copiază!