Dorință
Un parc crezut mister,
Pierdut, ascuns în patimi,
E tot ce am să sper
Din suflet până-n lacrimi.
O lună mare, plină,
Un cer înstelat
Sunt martori de lumină
Unui moment neuitat.
O bancă izolată,
Cu loc doar pentru doi,
E tot ce-am vrut vreodată,
Fără dorințe noi.
Un vânt fără putere
Și flori înmiresmate,
Moment fără durere
Și clipe neuitate.
Și-n centrul tuturor:
Un băiat și-o fată,
Iubiți în lumea lor,
Străini în lume altă.
E tot ce îmi doresc
Din suflet până-n lacrimi.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.