Soarta poeților
nu credeți că poate acum e momentul
să-i cerem iubirii și devotamentul?
nu credeți că astăzi cuvântă profeții?
cu cine se luptă întruna poeții?
cu umbre, cu demoni, cu muze parșive
cu versuri în sânge și lacrimi tardive
cu vise cumplite-n secundele care
idilele nopții ne sunt mai precare
cu gesturi mocnite-nainte de vreme,
cu divinitatea, sperând să ne cheme,
cu mințile lumii rămase perplexe
în fața gândirii atât de complexe,
cu viața și moartea - iluzii obscene
cu pornografia impusă pe scene
cu transcendentala dorință de-a trece
în dimensiunea obscură și rece
cu boala și viermii - agnostice farse
cu plata în rate și suflete arse
cu sprijin în cârje, mergând către ceea
ce ne-alienează de tineri - ideea
ideea că-n lumea aceasta atroce
poeții-mpreună însumă o voce
menită să schimbe iubiri și destine
nu vreți să-nțelegeți, rămâneți cu bine...!
poezie de Ionuț Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuț Caragea
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.