Râsu' plânsu'
Pleoapă cu dinți, cu lacrimă mânjită,
sare căzută în bucate,
dovadă că nu pot trăi numai acum
sunt amintirele mele, toate...
Dovadă că nu pot vedea fără martori
e copilăria, adolescența mea,
dublând neființa acestei secunde
cu neființa ei de cândva.
Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
mă bufnește când spun
secundei vechi putrezind în secunda
de-acum.
Ah, râsu' plânsu'
ah, râsu' plânsu'
în ochiul lucrurilor reci
și-n dintele lor mușcător, ca și sceptrul
neinventaților regi.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Necuvintele (1969)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre dinți
- poezii despre viață
- poezii despre ochi
- poezii despre mâncare
- poezii despre monarhie
- poezii despre copilărie
- poezii despre adolescență
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.