Vreau alte dimineți!
privesc prin geam fără mine
colbul cerului-n roșu
ridică
durerea orizontului cel rece
întoarcerea ce mă așteptă
suspinul răsăritului de mâine
geometric drumul ne-ndoaie
destinul ne-a devenit un prea mic cerc
linia dreaptă nu ne mai știe
am uitat să încercăm a mai fi drepți
beau negrul cafelei din noapte
frânturi de gânduri în săgeți
mă-ntorc
noroiul pentru unii strălucește-n cărbune
și arde-ntrun roșu de sânge în gropi
degetelemi sunt oase uscate
nu-mi mai refuză nici amâgirea
ochiuri de lacrimi au strâns în ele tristeți
adun zile senine pentr-un mâine
să nu moară-n alte dimineți
poezie de Viorel Muha (iulie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.