Focul nu s-a mai aprins
Când viscolește afară,
Gânduri negre îi frământă.
Vor mai prinde-o primăvară,
Ori linia vieții-i frântă
Ei știu ca orice muritor
Că viața li se sfârșește.
Și mărturisind un dor,
Bătrâna pe moș privește.
De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-i primească împreună,
Că, unul fără altu-i greu
Să se transforme în humă.
Și-ntr-o noapte-ntunecoasă
Viața repede s-a stins.
În casa lor friguroasă,
Focul nu s-a mai aprins!
poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.