Ce te doare
ce te doare, ce te doare,
domnișoară, visătoare,
că ai vise tot mai rare
cu răpiri imaginare
și iubiri amăgitoare?
că trec anii tot mai repezi
și tu farmecul ți-l lepezi
și-ți dă albul pe la tâmple
și sufletul ți se umple
de doruri neîmplinite
și de somnuri nedormite,
de vise-ntoarse pe dos
de-ai rămas carne pe os.
bată-ți, fată, vânturile
ca să-ti zboare gândurile,
în siberii și sahare
unde viața loc nu are,
să rămâi ca o nalucă,
să-ți piară pofta de ducă.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.