Balada absenței
Prea departe trupul tău,
Prea aproape disperarea
Că nu pot vorbi cu marea,
Să-nțelegi cât mi-e de rău...
Prin absența ta din gând,
Drumu-ntorcerii spre locul
Unde m-am luat cu jocul
Și ne-am contopit plângând.
Prea aproape starea mea,
Prea departe amintirea
Petrecută cu privirea,
Până a căzut o stea...
Și te-am pus în locul ei,
Să veghezi, de la distanță,
Visul fără de substanță,
Ca o ploaie de scântei...
De la care nu ai cum
Să aștepți o mângâiere -
Mari iluzii efemere
Și-un mărunt ecou postum.
poezie celebră de George Țărnea din Declanșatorul de plăceri (1999)
Adăugat de Mica pariziancă
Votează! | Copiază!
1 elena veliciu [din public] a spus pe 27 iunie 2014: |
Frumos, emotionant, intalnirea cu poeziile marelui poet, george tarnea, a fost o surpriza pt sufletul meu, multumesc! |