Nemulțumirea răposatului
Cum existența cea umană
E scurtă, dus ești într-o zi
Și-"acolo", spre-a nu flămânzi,
Se apelează la pomană
Astfel lui Gogu-a sa vădană,
Un praznic mare îi tocmi,
C-a fost avut, avea moșii...
Plecând, el îi lăsase-o rană
Și soața, poate, din snobism,
Îl consultă prin spiritism
Iar Gogu supărat, din rai,
Îi reproșă pe-un ton patetic:
De ce colivă dulce-mi dai,
Nu știi că fost-am diabetic?
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre supărare, poezii despre soție, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre nemulțumire, poezii despre existență sau poezii despre diabet
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.