Pâinea
În coș de lauri eu te strâng
de pe un câmp presărat
cu chipuri de femei.
Bărbații aduc soarele din cer
și-l afundă în adâncul
coșului meu.
Vraja a fost rostită
și printr-o minune
coșul a înflorit
pâinea s-a risipit
ca o pulbere de aur
pe masa bunicilor mei.
poezie de Violanda Georgescu din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Votează! | Copiază!
1 Veta M.Arin [utilizator înregistrat] a spus pe 26 noiembrie 2014: |
Cred că aceasta este poezia de debut. GREȘESC? |