Nu-mi mai călca pe vise
Nu-mi mai călca pe vise că astea nu sunt preșuri
Și scoate-ți ochelarii să vezi tu câte vrejuri
Ne urcă rătăcirea în capete și brusc
Cu visele deșarte ca-ntr-un simun etrusc
Stinge te rog țigara, nu mai privi la lustră
Că noi nu suntem vip-uri, nici peșteră lacustră;
S-or da în vânt turiștii pe tot ce e exotic
Dar nu știm limba spargă, nici alfabetul gotic
Nu-mi mai vorbi de bani, de masă, de chirie
Și hai să facem rost măcar de-o farfurie
Din cele zburătoare ce fac experimente,
Conduse de haiduci sau poate de Terente!
Propun o escapadă când luna e-n eclipsă
Să cerem de la nasa pe vară o elipsă
Un optimism robust pe toate le îndură
Și-o să-i privim de sus, pe cei ce azi ne-njură;
Privește cum se pierde un timp ireversibil
Dac-am putea măcar c-un mini-submersibil
Să prindem o plimbare prin porturi cu sidef
Când varsă luna lacrimi peste gravuri și bref,
Să evadăm din lumea aceasta cu mult vaier
Flotile fanteziste pe ape și prin aer,
au să ne taie calea. Și dacă nu vrei, hai
Aprind eu aragazul și pune tu de-un ceai!
poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.