Cu o durere de moarte
fugărit de femeile cu mâinile lungi
mă pot ascunde în zgârcenia cuvintelor
pot mărturisi liniștit păcatele întâmplate
modul nevinovat cum am căzut
pot sta locului fără priviri agresive
și să trec pe lângă prăpastie după o beție
nu mă mai ademenesc picioarele lungi
nu mai am greutăți așezate pe umeri
și spaime de ce scap printre degete
pot călători cu nepăsare în lumea femeilor
insensibil și orb prin partea lor de întuneric
respirăm cu toții porii clipele uitării
distilăm strop cu strop licoarea mândriei
și o bem ca pe un sirop de tuse
fără să ne așteptăm la un efect imediat
ori la o inutilă bucurie efemeră
ne plimbăm fiecare prin gânduri singure
ca o noapte pe ferestrele blocurilor
ne lovim ziua de aceleași monotonii
până când simțurile nu mai suportă
și erup
dormim în măduva lor albă
cu o durere de moarte
o eroare fuga de stavile
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (16 ianuarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.