O picătură de tristețe
O picătură de tristețe
Paharul vieții se tot umple
Coboară toamna pe fânețe
Să poată iarna să se-ntâmple
Și valurile izbesc zidul
Iar marea presimțind uscatul
Coboară valurile frigul
De-alungul țării și de-a latul
O picătură de tristețe
Prin poienișuri și răsuri
Cu amintiri de vechi sânețe
Și cai în trap purtând trăsuri.
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.